Harnicii și drepții. 2

motto: „Scoate Dacul din tine !”

Dacul modern

Unde rămăsesem ?
A, la romanii care au cucerit Dacia, invidioşi fiind ei că dacii erau cei mai viteji şi cei mai drepţi, că aveau mânz, barză şi viezure şi ca să verifice daca limba vorbită de ei era dacă, nu latină.
Împărţind, astfel, poporul dac şi teritoriul asemenea, în două categorii: dacii liberi şi dacii ocupaţi. Şi astfel, istoria patriei ne spune că, în timp, s-a format poporul român plus limba cu acelaşi nume. Pentru că, ştie ea istoria, romanilor le-a plăcut aici că aveau ierni de crăpau pietrele din Forul de la Ulpia Traiana Sarmuzegetusa şi, în plus, erau multe femei dace rămase „libere” din motive de războaie daco-romane pe care le-au putut lua de neveste. Aşa erau romanii, plini de spirit european şi adepţi ai multietnicităţii şi multiculturalităţii.
Plus că, în altă ordine de idei, nu ştiu care femeie romană din Cetatea Luminilor ar fi lăsat, ca să zic aşa, frumuseţe de climă italică şi posibilităţile de „loisir” ale Metropolei Metropolelor pentru a se duce unde se agaţă Tabula Peutingeria-n cui, în Dacia Felix, decât dacă bărbat-so era obligat să ajungă „în interes de serviciu” pe acolo, pe la daci.
La fel, nu cred că romanii ăştia, colonişti ai teritoriului nou-cucerit, erau latini-latini. Cert e că totdeauna ei, romanii, au luat femei dace. Nu stiu daca a fost si invers, nu am auzit ca o femeie romană să fi luat de bărbat vreun dac.
Nu contează, cert este că astfel, din romani şi dace (sau, na, daci şi romane) s-a format, în scurt timp, poporul român. Şi implicit limba română.
Nu mi-e clar însă din cine şi cine s-a format poporul român în Dacia „liberă”, neocupată de romani.
Aici intervine trupa de dacomani, care spune, cu argumente de la oricine, de la „scholari” ai Vaticanului la generali în retragere băştinaşi, medici stomatologi, poeţi, cronicari citiţi pe sărite şi ex-tovarăşi de la Cultură, cum că romanii vorbeau limba dacă. Şi că limba latină e de fapt dacă. Şi că daca e latină.
Şi că noi nu suntem urmaşii Romei, ci exclusiv ai dacilor, liberi, ocupaţi ori aşa şi aşa.
Că retragerea aureliană nu ne-a retras, că migratorii au venit şi au plecat, că slavii s-au crucit (evident, după ce au fost creştinaţi) de ce ditamai civilizaţie avem aici şi s-au românizat instant şi că toţi, cum au luat contact cu noi, dacii, şi-au băgat picioarele în obiceiurile şi limba lor şi ori s-au „asimilat”, ori au plecat în cele patru zări, cu bagajul de cunoştinţe acumulat de la noi, ca să fie daci pe unde-or poposi ei.
Teoria asta a continuităţii şi uniformităţii locuirii pe un teritoriu mi se pare cam aiurea. La fel cum aiurea e să spui că toţi au rămas ori toţi au plecat din Dacia. Şi că toţi erau exclusiv daci, apoi daci-români şi că aşa au rămas până în zilele noastre.
Sigur, oraşele romane au fost părăsite de locuitorii lor „serioşi”.
Hai să vă explic cum ar fi, acum, o retragere aureliană. Se dă un oraş mare: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timişoara, Sibiu. Pleacă primăria, prefectura, poliţia, Jandarmeria, armata, fiscul, servicul de salubritate, benzinăriile. Se ia apa, gazul, curentul electric, cablul. Nu mai poţi lucra, că nu mai există „serviciu”. Magazinele se închid. Mai stai sau o tai ? O tai.
La ţară e ceva mai suportabil, mai altfel, acolo ai pământ, animale, livezi, vii. E OK, până vin migratorii. Migratorii rapizi, care-s doar în trecere, te jefuiesc şi pleacă. Ăilalţi, mai domoli, zic „uite ce plai mioritic avem pe-aici” şi se stabilesc, temporar sau definitiv. Loc este pentru toţi. Îşi fac sate, la fel ca puţinii băştinaşi daco-romani rămaşi la nord de Dunăre. Prind gustul acoperişului sub cap, că nu or fi migrat doar de dragul de a fi menţionaţi în istorie ca populaţii migratoare, ci or fi avut şi ei problemele lor, retragerile lor aureliene.
Se întălnesc cu „naţionalităţile conlocuitoare” pe la târguri ori mai pun, aşa, în comun, de un jaf, prin zonele mai civilizate sud-dunărene. Învaţă unii de la alţii. Îşi împrumută uneltele şi chiar ocupaţiile. Denumirile vechi se uită şi apar cele noi, slave de obicei, ca să-şi bată istoricii capul după aceea cu ele: Grădişte, Sălişte, Racoviţa, Zlatna, Craiova. Îşi împrumută cuvinte-lipsă din dicţionarul celor care nu le aveau lipsă. Apulum devine Bălgrad. Pe hartă apar munţi cu „pastores romanorum”, păduri ale „blacorum et bisenorum”, enclave de slavi, de cumani, de pecenegi. Care se amestecă sau nu cu ceea ce a rămas daco roman, la fel cum ciobanii mărgineni îşi luau câte o „ruscă” de nevastă, când ajungeau cu turmele dincolo de Nipru.
Cât de romani ca etnie erau, romanii care s-au „cuplat” cu femei dace ? Câţi erau, traci, britanici, gali, greci, iudei ? Hm, şi aici e o problemă delicată.
„I-am asimilat pe slavi”, se zice în cartea de istorie. „I-am asimilat pe toţi”, zic dacomanii.
Eu mai degrabă cred că a fost o convieţuire şi o asimilare reciprocă. Dacă i-am asimilat 100% pe slavii de aici, asimilarea s-a făcut cu preţul a cel puţin 20% cuvinte de origine slavă în vocabularul nostru şi a revoltător de multe toponime din aceeaşi limbă pe teritoriul patriei.
Cert e că aici a fost, mult timp, ţara nimănui. Formaţiuni statale mici, mai mult uniuni de sate, cu cnezi (cuvânt slav) şi sfaturi ale bătrânilor, cu etnii cât cuprinde cu multe „spaţii libere” ale nimănui din punct de vedere al proprietăţii. Plus o mobilitate a populaţiei extrem de mare pe care noi nu o înţelegem acum, dar atunci era la ordinea zilei.
Deci, scuze, nu am fost noi, românii, exclusiv daci, nici măcar exclusiv daco-romani. Ci mult mai multe lucruri. La fel cum nici limba noastră nu e exclusiv dacă sau latină, ci doar romanică, având destule alte influenţe regionale. Dacomanii că nu a avut cum, în aproximativ 200 de ani de ocupaţie romană, să se romanizeze, lingvustic, popuru’. Chiar ?
Să nu uităm că dominaţia fanariotă a durat tot atât şi ne-a făcut limba varză cu grecisme şi turcisme.
Secolul XIX a fost un secol care ne-a franţuzit.
Plus că vedeţi cum am ajuns să vorbim de la 1990 încoace, când deja limba română devine rongleză. Mai lăsaţi-o moale.

Tiganie In Cimitir

Data viitoare vom vorbi despre „cine-a fost primu-n Ardeal”.